Anime XS Summer

Akane · Anime #1 fan admin

Pey nu prea are legatura cu animeurile, sunt niste "incercari" cand ma pregateam pt. nationala de romana si am schimbat denumirile,ca sa fie "japoneze".. Sunt doua parti,defapt erau 2 compuneri dif.,dar am vazut ca seamana asa ca am mai modificat la ele si le-am unit.Daca va place prima,o sa ma pun...

Partea I,din II

Draga Shouji,

Iti voi asterne aici cateva amintiri,gandurile si trairile mele.Sper sa te regsasesti,si sa-mi spui de ce nu imi mai esti alaturi.Care e motivul tristetii tale.

Si acum intrebarea:
E necesitate de un raspuns?
Omul m-a privit fix,agresiv si intrebator si m-am simtit ca un fluture captiv in cele doua ace care-l prind pentru totdeauna in insectar.Si n-am stiut ce sa-i mai spun,caci cuvintele ramasesera speriate si incapabile sa-mi strige suferinta.Numai muzica lor imi rasuna in urechi asemea unui planset caruia nu-i mai inteleg vorbele.
Cine este omul acesta care din intuneicul sufletului vine acum si rupe tacerea?Este intruchiparea Eului meu,navalind peste mine intaia oara cu intrebari ascunse,ca niste scrisori nedeschide: <<Ma>> Patima mi-a zdruncinat echilibrul si mi-a spulberat visul de pace in care credeam ca traiesc. Te iubesc? Mi-e imposibil sa raspund la aceasta intrebare si crede-ma imi doresc un raspuns mai mult ca tine.
Am adunat in suflet atatea sperante iar suflul atator momente se revarsa in franturi de amintiri, incat simt ca traiesc intr-un labirint al soaptelor confuze. Culori si senzatii isi implinesc esenta intr-o picatura de nebunie de care vreau sa ma eliberez.
Sunt prea tanara sa-mi cunosc identitatea si prea plina de visuri pentru a mai visa.Asta sunt eu si daca te iubesc,repet,daca, asta inseamna ca sunt norocoasa.
Imi vine sa cand,sa plang,sa te chem,sa te alung.
Singurul care-mi poate da un raspuns, care imi poate spulbera indoiala si confirma banuiala, e timpul.
Ce ciudat.Acum nu mai stiu daca vreau un raspuns.E suficient ca esti langa mine.
E clar!Nu vreau un raspuns.Dar daca tu-mi dai un raspuns,atunci iti voi da si eu unul:Nu esti prost,asa cum mi-ai destanuit in acea zi.

Nu stiu ce insemn pentru tine,
Hachi.

Mana subtirea si gratioasa inchise plicul si-i puse peceta:lacrima.Cu o simpla unduire,scrisoarea se pierdu printre mii de altele din cutia postala,asa cum gandurile ei nu se diferinteaza de ale lui.Asa cum Hachi nu stie daca ea chiar vrea sa spuna asta si asa cum Shouji nu e sigur de raspunsul ce il va da.

Va urma...

Akane · Anime #1 fan admin

vad ca nu posteaza nimeni dar oricum trebuia sa-mi scriu la comp. compuerile deci...mai astept raspunsuri,critici eventual

Partea a 2-a -Imperfectiune
In camera lui Shouji...:

Ce naiba se intampla cu mine?Timp indelungat m-am culcat devreme.Uneori,abia stingeam lumina si ochii mi se inchideau atat de repede,incat nu mai aveam timp sa-mi spun:Adorm.
Si dupa o jumatate de ora,ma trezea gandul ca era momentul sa incerc sa adorm;voiam sa pun la o parte volumul pe care credeam ca-l mai am inca in mana si sa sting lumina;nu incetasem nicio clipa sa fac reflectii in somn,asupra celor ce scrisesem,dar reflectiile luasera o intorsatura cam ciudata.
Mi se parea ca eu insumi eram acela care vorbeam in carte,o carte care avea structura unui jurnal,in partea initiala,cu o insiruie aiurea de ani,de nume,de cuvinte disperate si spanzurate cu latul strans legat al penitei mele aurii,pe care imi dadusem toatate economiile,atunci cand jurasem cu mana pe inima la mormantul mamei ca voi schimba multe..dar nu putusem,jurasem stramb,patasem memoria unor bucle blonde,intepenite pe un cap care emite o gratie mai proapata ca fiecare clipa...eram un ratat atunci,sunt ratat acum..voi fi un ratat,daca voi mai fi...Aceasta credinta supravietuia cateva secunde desteptarii mele;nu-mi jignea ratiunea dar ma apasa ca niste solzi pe ochi,si-i impiedica sa-si dea seama ca lumanarea nu mai era aprinsa.Apoi ea incepea sa-mi devina de neinteles,asa cum in metampsihoza gandurile unei vieti anterioare sunt inteligibile.
Subiectul cartii se desprindea de mine si eram slobod sa ma impotrivesc sau nu lui. Imi recapatasem dintr-o data vederea si eram foarte uimit gasind in jurul meu un intuneric placut si odihnitor pentru ochi,dar si mai mult pentru mintea mea,careia ii aparea un lucru fara cauza,de neinteles,cu adevarat obscur.Ma intrebam ce ora putea sa fie,auzeam fluieratul trenurilor care,mai mult sau mai putin departat,determinand distantele ca viersul unei pasari intr-o padure,imi descria intinderea campului pustiu in care calatorul zoreste sa ajunga la statia cea mai apropiata.Si cararea pe care apuca se va intipari in amintire,gratie imboldului datorat unor lucruri noi,unor fapte neobisnuite,unor convorbiri recente si cuvintelor de despartire rostite sub o lampa straina,care-l urmaresc in tacerea noptii sau provocat de bucuria unei reveniri apropiate.
Imi rezemam usor obrajii de obrajii frumosi,plini si proapeti ai pernei,care sunt ca aceia ai copilariei mele.Aprindeam un chibrit,ca sa ma uit la ceas.In curand va fi miezul noptii. <<Daca>>
Aceasta promisiune solemna imi suna in cap ca un ceas desteptator,care nu tace,care ticaie la nesfarsit si prelungeste nenorocirea care ma inghite.Cuvintele tale m-au durut Hachi,chiar daca tu nu ai vrut asta,chiar daca poate acum ai vrea sa mai locuim impreuna...Pe tine te iert,dar pe mine... Sunt atat de prost,incat si viata asta ratata vrea sa scape de mine si de aceea m-a aruncat in camaruta asta acum trei ani.Si ce mai camaruta?!Buna de fotografiat!N-are decat un pat intr-un colt,cu arcurile iesite, alaturi de care se insira obraznic un fel de mobila,care se asorteaza unei ere demult apuse,dar "nu conteaza",asa spuneam eu,sperand la o viata mai senina,in care sa traiesc pentru scris,iar el sa traiasca pentru mine,dar n-a fost asa.De ce?Pentru ca intotdeauna am avut darul de a-i indeparta pe ceilalti:pe tata l-am bagat in spital si n-a mai iesit de acolo decat atunci cand mama i-a pregatit cosciugul:la pocnit cu piciorul in cap calul manat de mine.
Mama,saraca,a facut infarct,cand a auzit ca nu mai dau la Medicina,dar inainte de a ma lasa sa ma cert cu ceilalti 12 frati ai mei,m-a pus sa jur ca indiferent ce se va intampla,voi fi cinstit si <<astfel>> mi-a spus ea.Dar ce sa fac? Stiam de la bun inceput ca nu va merge,si, de fapt,as putea spune ca am ajuns chiar mai rau,am ajuns sa ma mint intr-un întocmai hal incat sa nu mai stiu daca sunt treaz sau dorm,imi era greu sa-mi dau seama daca scriu despre mine.Dar ce vina am eu ca am venit pe lume al treisprezecelea?Nici una.Mama e vinovata...Si tata.N-au stiut sa ma aprecieze,n-au avut habar ce destept sunt si de asta am crescut asa frustrat,din cauza lor si eu platit cu varf si indesat pentru ce mi-au facut.DA!
Orologiul din blocul vecin batu ora doisprezece noaptea,se ridica la iuteala,isi arunca pe el un halat,dupa care prinse a scrie grabit ceva pe o hartie,o aseza intr-un caiet,deschise geamul,isi facu semnul crucii cu evlavie si dintr-un slat fu jos,trantit pe asfaltul rece,razand cu nesat,cu gura pana la urechi,ca un copil la întâia nazbatie.Langa el,biletul caligrafiat spunea clar:

"Astazi,1 ianuarie,12 fix,mor,dar mor linistit,pentru ca stiu ora,stiua ziua,stiu circumstantele.NU mai sunt prost.."

O ora mai tarziu,o scrisoare pe numele lui venise de la "Hachi".Era prea tarziu.

---SFARSIT---

Goddess-Anna · Anime forever #1 fan founder

Waw!E buna povestea!!!!Deci sa inteleg ca asta e tot din poveste? Oricyum a fost buna te pricepi la compus!In caz ca mai scrii sa le postezi si aici(in alt topic desigur).

Akane · Anime #1 fan admin

wow!Nu-mi vine sa cred ca-ti place.Ms...o sa le postez pe toate aici ca sunt mici...
edit:daca te referi k o sa le postezi in acest topic,imi pare rau dar trebuie sa deschizi alte topic-uri!

sakura_kiss · Anime very little fan

imi pare rau ca nu leam citit mai devreme :'-(

dar acum ma bucur ca am citit o poveste asa de frumoasa....sincere complimente pt ca aceasta poveste este una din cele mai bune povesti citite de mine asa ca te felicit.

wangge123 · Anime complete fan

I also like animation, everyone love catoon and caricature.